Pierd

Cred ca fiecare dintre noi am pierdut o persoana importanta din viata noastra. Fie au parasit lumea noastra, fie pur si simplu sunt atat de departe de noi incat sunt ca si morti.
Incercam sa ne descarcam prin plans, prin nervi, prin acte de nebunie sau pur si simplu ne inchidem in noi... Este suferinta noastra si trebuie sa ramana asa.
Nu exista alinare decat readucerea lor inapoi in viata noastra.... Uneori se poate, alteori nu.
Ce cruda e viata! Ne fura cele mai importante persoane si ne lasa plangandu-i.
Sau face pe smechera si ne lasa cu sufletul la gura, nestiind ce se va alege de ei.
Nu imi ajunge fraza : " A fost sa fie. E la Doamne Doamne acum.".
Daca se presupune ca este atotputernic, de ce vrea sa-mi ia omul la care tin cel mai mult, care nu a facut niciodata rau NIMANUI, doar m-a iubit ca pe lumina ochilor sai?
E ceva gresit? Sau eu nu sunt demna de iubirea altora?
De data asta sper sa te fi tras eu pe sfoara si sa-l mai tin langa mine inca 100 de ani.
Nu accept niciun "asta e" niciun un "asa i-a fost scris"!
Nu cred in destin, cred in liberul meu arbitru care nu m-a tradat niciodata.
Cred in coincidente, pentru ca prefer sa nu ma complic.
Nu-mi pun intrebari la care un preot si un om de stiinta imi dau raspunsuri diferite.
Nu ma intreb de ce exist, pentru ca n-am raspuns. Poate doar al meu: "Pentru a popula Pamantul".
Am putea filozofa pe seama atator intrebari si nu ar ramane decat simple cuvinte, pictate frumos, postate pe un blog si atat.
Ne mentinem pe linia viata- moarte si tot ceea ce implica.
Ne nastem pentru a muri, iar fiecare secunda trecuta ne apropie de acest moment.
Atunci pentru ce sa traim?
" Sa nu regretam nimic din ce-am facut si sa murim cu zambetul pe buze. Am trait, nu-mi pare rau! Adio" - o persoana draga mie.
Indiferent de situatie n-o sa uit niciun moment petrecut cu tine, si te iubesc extraordinar de mult!
O sa zambesc in continuare, pentru ca stiu ca nu ti-ai dori sa ma vezi niciodata plangand. Pentru tine "niciodata" va capata un alt sens si nu ma va deranja sa-l folosesc.
Multumesc pentru tot...

Rasarit

Daca as fi putut... As da timpul inapoi pe data de 16.septembrie.2007
Daca as fi putut... Nu ti-as fi raspuns la mesajul pe hi5.
Daca as fi putut... As fi tinut de fratiorul meu.
Daca as fi putut... Te-as fi urat din toata inima.
Daca as putea... Te-as uita intr-o secunda.
Daca as putea... Ti-as plati totul cu aceeasi moneda.
Daca as putea... As fi indiferenta.
Daca as putea... Nu as mai plange.
Daca as putea... Te-as alunga din mintea mea.

Pentru tine e usor sa te ascunzi dupa aparente, dupa prietenii tai(pe care de fapt nu ii ai pentru ca nu sti ce inseamna a avea un prieten), dupa minciunile tale(carora le-am pierdut sirul), dar, iubite, nu iti seman si sunt recunoscatoare pentru asta.

Sper sa citesti, sper sa simti fiecare cuvant ca o palma promisa peste suflet.
Nu-mi voi mai plange de mila, ca ieri, ca acum 2 secunde. Nu-ti voi mai gasi scuze: e stresat, n-are timp, nu stie ce spune, are bac-u, are altele pe cap, nu are chef, e suparat, e enervat s.a.m.d.
Am plecat, stiu ca ti-am promis de multe ori ca voi pleca, si m-am intors intotdeauna spasita, dar azi pot sa privesc rasaritul fara sa ma gandesc la tine, fara sa-mi fie frig si sa te strig...
M-ai pierdut prin simplul fapt ca nu m-ai iubit. Trist, dar nu e niciodata capat de lume.
Promit sa nu mai scriu despre tine, asa cum ti-am promis ca nu te voi mai cauta!

Incapatanare

- Ah, in sfarsit ai venit! Mi-a fost dor de tine! Intra in masina, spune-mi, ce-ai mai facut?... Ce s-a intamplat? De ce ai cearcane? De ce ai lacrimi in ochi? Ce...?
- N-am putut sa dorm azi-noapte, n-am nimic... De fapt...
- Da?
- O sa crezi ca sunt cea mai egoista persoana din lume, dar nu pot sa las ca totul sa se termine din cauza plecarii tale. Imi pare rau, dar prefer eu sa te las in urma decat sa-ti las tie ocazia asta.
- Ce tot spui? Trebuia sa ramanem impreuna dincolo de distanta, remember?
- Nu! Relatiile la distanta nu au sens si ne chinuie si mai mult. Ce vrei? Sa iti dau pupicuri pe mess, si sa iti fac cu mana la web? Asta inseamna pentru tine relatie?
- O sa ne descurcam...
- NU! Nu-mi retrag alegerea, va trebui sa accepti si gata.
- Si tu accepti? De asta ai lacrimi in ochi? Ca esti resemnata si chiar fericita?
- Si pentru ce sa lungesc inca 2 luni cand pot acum pune punct?
- Pentru ca ma iubesti! Simplu... Nu face ceva ce vei regreta!
- Ce sa regret? Ce?
- Ca puteai sa petreci mai mult timp alaturi de mine si totusi te-ai incapatanat sa nu faci asta!
- Pleaca...
- Nu vrei asta. Uita-te in ochii mei si spune-mi ca nu vrei sa ma mai vezi, ca nu mai tii la mine, ca nu ma mai vrei langa tine nici macar o secunda! Hai! Spune! Ai curaj?
- Am pe altcineva!
- Mincinoaso!
- Macar am incercat...
- Hai, intra in masina!
- Pleci de aici fix asa cum ai venit! Singur!
- Haide...
- Nu!... Intotdeauna tu ai fost primul, tu ai facut ce ai vrut, iar eu trebuia sa urmez drumul ales de tine. Si cand vei pleca? Mai vei lasa la o rascruce, unde probabil voi imbatrani asteptandu-te sa-mi arati drumul?
- Esti singura ca asta vrei?
- Da.
- Atunci nu o sa mai auzi de mine. Promit!
- Ar fi bine sa faci asa, sa nu cumva sa te razgandesti sau ceva... Ca n-o sa ma intorc la tine!
- Stai linstita ca totul se termina aici si acum.
[...]
- Niciun pa?
- Nici macar atat!

Time`s up!

- Ah, nu-mi vine sa cred ca au trecut 2 luni de cand suntem impreuna!
- Uite ce e, trebuie sa vorbim neaparat.
- Ce s-a intamplat?
- Trebuie sa plec.
- Unde?
- Inapoi.
- Aaaa, dar te intorci nu?
- Probabil vara viitoare.
- Cand? Nu vorbesti serios! Te desparti de mine?
- Da, ti-am zis ca o relatie la distanta nu merge, nu avem de ales. O sa ramanem cu amintiri.
- Amintiri? Ce? Nu-mi vine sa cred ce spui. Stai sa inteleg, stiai de la bun inceput ca o sa pleci la un moment dat?
- Da, aveam chiar si termen limita.
- Se pare ca e pe punctul de a expira..
- Da... Imi pare rau, te rog n-ai de ce sa plangi... Asa a fost sa fie!
- Cine esti? Tu nu esti persoana cu care am fost impreuna in ultimele 2 luni, ce e cu tine? Esti rece, nu te pasa, ce este?
- Nimic. Nu a fost niciodata nimic, mi s-a parut amuzant sa ma joc cu tine.
- Bine, atunci n-o sa te mai retin, mult noroc.
- Multumesc! Ai grija de tine!
- Normal, cine altcineva sa aibe?

(nu) POT!

Zac, pierduta de febra, prinsa intre lacrima din coltul de jos a buzei stangi si cea care s-a oprit pe obrazul drept cu hainele in care i-am zis adio inca pe mine, impregnate cu aroma pielii lui. Cand m-am privit in oglinda n-am putut sa-mi dau seama daca am obrajii rosii de la soare sau de la plans. Trist... Pana si catelul numai latra, sta inert si se uita la mine, parca plangandu-mi de mila ca toti ceilalti. Nu-mi mai iese zambetul, nu mai stiu si nici numai vreau sa zambesc, nu mai am puterea sa ma ridic si de data asta. Am incercat de atatea ori, am iertat, am uitat... Si, ciudat, nu mai pot simti nimic, nici soarele nu ma mai deranjeaza, nici vanticelul de seara, nici imbratisarea ei. Un mesaj m-ar putea trezi la viata, un cuvant doua din viata ta... Pentru mine afara ploua, tuna si fulgera,si, curios, nu imi mai e frica.... Iata-ma,din nou, facuta bucati, din nou din vina ta... Tot ce imi doresc este un semn ca sa pot ridica privirea spre cer si sa spun: "Pot!"

"Mi-as fi dorit sa imi spui ca va fi bine."

**(imbratisarea)ei- my bf

Adio!

" Nu am cuvinte indeajuns de puternice pentru a exprima sentimentul de azi, care a fost si ieri si va persista si pana maine...!
N-as asculta lumea, daca as putea sa te chem si tu chiar sa vii, fara alte cuvinte si explicatii, daca as putea sa cred in noi, barierele erau deja o amintire... Dar nu vii, eu nu te cred.. Esti doar o voce si multe cuvinte amestecate fara de care ma sufoc...
Azi, nu mai respir, pentru ca am uitat de ce traiesc, ce tel am...
Astept un vis... Astept un "niciodata"...

N-a mai ramas nimic, decat cuvinte goale si sentimente false, nu pot sa te mai vreau...
Te las...Adorat de toata lumea, in plina cadere...
Nu imi mai gasesc locul langa tine, nu-ti mai vreau suflarea in ureche, nu mai vreau atingerile de dupa-amiaza si nici sarutul de aseara, pleaca, de fapt...ramai, plec eu...pentru totdeauna. Adio, amice!"