Dar eu stiam, stiam de atunci...

Si uite ca a ajuns si ziua cand tot ce banuiam era adevarat, dar poate ca am fost prea...oarba?!
Poate ca am evitat adevarul ca sa nu ma raneasca prea tare... Poate am preferat minciuna...
Spunem ca preferam adevarul oricare ar fi el decat o minciuna... Dar nu v-ati dori o minciuna dulce, care nu te raneste, care te inveseleste, care... Pentru moment te face fericit? Pentru ce sa aud un adevar crud, chiar daca sta in fata mea si ma priveste cu ochi mari? Pentru ce lacrimi cand poti sa spui un "te iubesc" asa dulce, dar totusi atat de neadevarat.
Pentru ce sa te mai reinvii cand totul a fost in mintea mea? Cand am zis ca nu am amintiri frumoase, am spus un adevar... Mintea mi-a jucat feste, s-a jucat cu mine prea mult timp sau poate doar tu?
Un alt adevar ar fi si ca nu te mai cunosc sau poate mi s-a parut ca te cunosc...
Eh, asta e, pana la urma. Trecem peste toate.
"Toate trec, asa se spune, dar nimic nu trece fara sa lase urme." Ombladon

Tu... Ai avut grija sa nu te uit, nici palma aia n-o s-o uit... Poate asa trebuie sa ramana "primu" in mintea unei fete:).
Pana una alta sper sa fi scapat de cosmar.

Whiskey Lullaby

Ati simtit vreodata o furie inexplicabila, de care orice ati face nu puteti scapa?
Poate melodia asta va va ajuta, asa cum m-a ajutat pe mine.

Multumesc. Aplauze!

E inca noapte. Cred ca e deja ora 4. Ah, si tunetele astea nu se mai opresc... "Ar trebui sa-l suni..." Voce tampita,TACI! Schhhhhhtttt!!! Stiu ca viata merge inainte, toti imi spun asta, si o repeta incontinuu ca o melodie proasta de iti ramane in cap 10 ore.... Puteti sa incetati? Tacerea spune multe, in cazul meu chiar vreau sa nu mai spuna nimic. Roata nu se va intoarce pentru ca s-a intepenit, viitorul s-a schimbat de-a dreptul, nu mai sunt cea de ieri, iar maine nu voi mai fi cea de azi, de ce? Ca sa scap de tine, trebuie sa scap si de cine eram atunci cand zaceam langa tine. Fara prea multe cuvinte, stiu ca o parte s-a rupt si urmeaza sa se destrame si restul, eu o sa stric totul. Da! E vina mea si nu regret. Eu nu te mai vreau, eu te las in urma, eu iti las greselile sa te ingroape pentru ca de data asta, ghici ce? Iertarea mea nu te va mai salva, nu te voi mai scoate la suprafata, te las in pace sa te scufunzi... In orgoliu, in mandrie, in miile de iubiri...

Mi-ai promis ce? Fara minciuni? Fara lacrimi? Ei, uite-le plutesc deasupra mea, ai gresit? Si ce? A cata oara? Aaaaaa, a 19021a oara? 5u` meu nu se compara cu 19le tau, asa ca, draga, am plecat, fa-mi cu mana ca sa pot sa-ti intorc spatele. Nu te cunosc, nu ma cunosti. Cortina a cazut, multumesc!

Reality check

"Ploua. Lin. Nu da semne de incetare... Nu-i nimeni pe strada, un trecator ici colo alergand, fugind de ea, de mine... Asa cum a fugit si el..."

[...]" Sper sa fie cineva acasa..."

- Buna seara, Mihai este acasa?
- Da este, dar nu stiu daca vrea sa te vada.
- Ati putea totusi sa-l intrebati?
- Intra.

[...]

- Ce cauti aici?
- Putem vorbi?
- N-am timp si nici nu cred ca vreau.
- Te rog.
- Ascult.
- M-am gandit la noi...
- Si ti-ai dat seama ca locul tau e langa mine?
- Da....
- Atunci de ce plangi?
- Pentru ca te porti asa cu mine, pentru ca ma privesti indiferent... Pentru ca simt ca nu vrei...
- Si n-am motive sa fiu asa? Crezi ca nu stiu ce ai facut in ultimele luni? Si cu cine?
- Am gresit...
- Ai gresit acum ca el a plecat, daca ramanea nu spuneai asta...
- Daca eu ii ceream ramanea!
- Nu prea cred...
- Sti ceva ce eu nu stiu?
- Da, draga mea stiu mult mai multe decat iti trece tie prin capsorul ala. Ca sa vezi! Nu ti-a spus ca a venit sa-mi vorbeasca? Ce pacat!
- Ce ti-a zis?
- Mi-a spus ca azi vei veni sa-mi ceri sa ne impacam... Mi-a spus sa te primesc si sa te iert ca de fapt pe mine ma iubesti, si-a dat el seama... N-am crezut ca o sa vii sincer...

" Nu putea sa zica asta...Chiar crede asta? Sau...Da... A vrut sa ma impac cu el..."

- Uite ca am venit!
- Si crezi ca daca ai venit, spasita, din nou in bratele mele o sa te iert asa usor?
- Mihai, te cunosc! Ce vrei de fapt?
- Vreau ca totul sa fie cum vreau eu. Eu am voie orice, tu doar ce vreau eu.
- Nu!
- Atunci usa e in directia asta, drum bun!
- Bine fie.
- Maine vei primi "instructiunile".
- Vai, multumesc!
- Cu placere.

(nu) POT!

Zac, pierduta de febra, prinsa intre lacrima din coltul de jos a buzei stangi si cea care s-a oprit pe obrazul drept cu hainele in care i-am zis adio inca pe mine, impregnate cu aroma pielii lui. Cand m-am privit in oglinda n-am putut sa-mi dau seama daca am obrajii rosii de la soare sau de la plans. Trist... Pana si catelul numai latra, sta inert si se uita la mine, parca plangandu-mi de mila ca toti ceilalti. Nu-mi mai iese zambetul, nu mai stiu si nici numai vreau sa zambesc, nu mai am puterea sa ma ridic si de data asta. Am incercat de atatea ori, am iertat, am uitat... Si, ciudat, nu mai pot simti nimic, nici soarele nu ma mai deranjeaza, nici vanticelul de seara, nici imbratisarea ei. Un mesaj m-ar putea trezi la viata, un cuvant doua din viata ta... Pentru mine afara ploua, tuna si fulgera,si, curios, nu imi mai e frica.... Iata-ma,din nou, facuta bucati, din nou din vina ta... Tot ce imi doresc este un semn ca sa pot ridica privirea spre cer si sa spun: "Pot!"

"Mi-as fi dorit sa imi spui ca va fi bine."

**(imbratisarea)ei- my bf

Inceput

"Promit sa mi-l scot din minte... Promit sa-l detest din tot sufletul, promit... la dracu nu pot!"

--Avionul este pe cale sa aterizeze, va rugam sa va puneti centurile de siguranta pana la stingerea becului rosu! Va multumim!--

-Mihai?!
-Si mie mi-a fost dor de tine, iubito!
- De unde stiai ca ajung azi?
- Prea multe intrebari dintr-odata, hai la masina, cred ca esti obosita...
- Nu! De unde ai stiut ca vin astazi? Vreau acum si aici un raspuns!
- Bine, m-a anuntat unchiul tau si mi-a povestit tot. Condoleante!
- Condoleante? Unchi?
- Da! M-a sunat azi dimineata si mi-a spus ca abia te-ai urcat in avion si ca intr-o ora si 40 de minute aveai sa ajungi in Bucuresti, si deci iata-ma, asteptandu-te! Cum iti mai e? Mai esti trista?
- Sunt bine... Du-ma acasa, te rog!

[...]

"Unchi? Condoleante? Ce mincinos! Macar la telefon stie sa minta... "

- Si? Maine devi majora, cum te simti?
- Nu prea ma intereseaza! Zilele de nastere sunt ca un ceas cu alarma, suna fix la data, ora si secunda pe care destinul ti le-a impus, au doar rolul de a-ti aminti ca timpul trece cu sau fara voia ta si ca viata se scurge.
- Tot n-ai renuntat la ideile tale prost preconcepute?
- Mihai, azi mai mult ca niciodata nu-ti accept nicio critica, nici macar o nota de sarcasm in vocea ta!
- Sti... M-am gandit foarte mult la noi cat timp ai fost plecata si mi-am dat seama ca ti-am facut prea mult rau, si nu meriti, tu nu mi-ai face asta niciodata, tu nu m-ai insela, in schimb eu nu am nicio scuza...
- Nu mai conteaza acum ce a fost. Daca traiesti in trecut, prezentul nu exista si viitorul trece pe langa tine... Ce-ar fi s-o luam de la zero? Buna, Mihai! Imi pare bine sa te cunosc!
- Si mie imi pare bine, mi-ar fi placut sa mai stam de vorba, dar e cazul sa urci.
- Asa e!
- Maine deja o sa fiu norocosul iubit al unei majore superbe!
- Nu te mai flata!

[...]