miercuri, 9 decembrie 2009

Prima ploaie de noiembrie


"Mai e o ora... Ah, carte nenorocita! De ce nu pot sa citesc mai departe de despartirea lor? Dar de despartirea noastra am trecut?... Macar de n-ar ploua, m-ar durea sufletul mai putin... Nu mi-ar mai amintii de ziua aia blestemata cand am fost a lui..."

( Deschide cineva usa)

- Cine e?
- M-am intors!

"Incredibil sau nu, era din nou in fata mea... Nu stiu daca prima ploaie de noiembrie l-a adus la mine sau pur si simplu dorul... Nu puteam reactiona, nu exista "m-am intors" dupa adio... E imposibil... "

- Ce cauti aici?
- Credeam ca te bucuri ca m-am intors. De ce reactionezi asa? Nu puteai sa te schimbi...
- Nu eu m-am schimbat! Nu eu am plecat! Te rog frumos, pleaca, de aici... Si din viata mea...


"Unde e privirea ei de copil? Unde ii e inocenta?... De ce ma priveste asa rece? Chiar cu ura... Cat rau i-am putut face?"

- Nu putem vorbi calm? Ca doi adulti? Fara tipete?
- Ce am mai avea de vorbit? Ai distrus tot... Si speram ca si legaturile erau distruse. Se pare ca nu.
- Nu puteam sa las totul cu un adio... Nu cand simt ca te iubesc mai mult decat niciodata, cand tot ce-mi doresc este sa fiu cu tine, cand nimeni si nimic altceva nu mai conteaza...
- Pf... Cam tarziu pentru cuvintele astea.
- Asta simt!
- Prea tarziu!
- Nu e prea tarziu. Daca nu mai simteai nimic, nu te alarmai cand m-ai vazut intrand pe usa! Nu aveai ochii umezi. Spune-mi... Ti-ai amintit de prima noastra ploaie de noiembrie impreuna? Era o zi ca asta... Stiu ca ti-ai amintit... Stiu ca ai ramas la aceeasi pagina din "Scrisoare de dragoste" de cand am plecat... Stiu ca nu poti sa ne termini povestea.

"De ce trebuie tu sa le stii pe toate?... Oh, ce dor mi-era de ochii astia verzi..."

- Si ce vrei sa spui cu asta?
- Ca iti era la fel de dor cum imi era si mie, prostuto! Imbratiseaza-ma, sunt doar al tau!
- Imi pare rau, prima ploaie de noiembrie din anul asta, o voi petrece cu altcineva. Si daca nu ma insel va suna la sonerie fix in 3....2.....(tzrrrrrrrrrr). Sincronizare perfecta! Acum te rog, ia-ti bagajele si intoarce-te de unde ai venit. Iubirea, dorul, nu-ti mai sunt de folos aici. Asa cum se opreste ploaia, asa a disparut din mine toata dragostea ce ti-o purtam. Pacat...


......................................................................................................................................................................
-