Te crezi in stare sa judeci?

Ti se pare amuzant sa judeci desi nu ai idee despre viata celorlati.
E frumos sa ironizezi pe "astia mici", cu ani putini care "inca nu au invatat ce e viata", si nu au habar de caile ei insorite care de fapt te afunda intr-un pustiu greu de trecut.
Sa pretindem de la noi si restul sa ne considere atotstiutori cand de abia am invatat sa ne stergem la nas este o cale de a infrunta viata? De a o critica pe a celorlalti?
Azi, ni se cere sa uitam copilaria si sa fim responsabili. Azi, vor multe de la niste simpli pusti care prefera sa mai viseze inca 5 minute... Ai curajul sa-i opresti? Sa le spui: " Viata e grea, iti da cu o mana si iti ia cu alta etc."?
Sau poate ai doar imensul tupeu sa critici sentimentele unei adolescente sau 2,3 sau 1000, doar pentru ca acest moment li se pare etern, si ca se confrunta cu un sentiment nemaintalnit, numit de noi dragoste. Tu ai habar ce inseamna? De il critici asa? Pentru ca da, mon ami, il critici sau cel putin asa ti-a iesit.
Din absolut orice greseala, capatam experiente desi poate o vom mai repeta, macar stim ca nu e bine.
Fiecare dintre noi avem o imagine diferita asupra oricarui lucru, incerci sa ne impui ca tovarasu` punctul tau de vedere, sa-l respectam, onoram si... INDEPLINIM cuvant cu cuvant?
Stii... Exista si verbul "a visa" in dictionar... Ai putea sa incerci, nu stiu daca o sa poti dar poate asa iti va reveni mintea la cap si o sa gandesti ca o persoana de varsta ta, care nu zambeste fals si nici nu este narcisista. Cer prea mult? Asa ziceam si eu...