Gresit!

Inchin ultimul pahar de durere,pentru fericirea mea de azi inainte. Nu-mi ramane decat sa renunt la o mica parte din placeri si sa-mi inabus orice aminitire legata de tine. Cand nu mai ai ce cauta in viata mea, nu mai revii, te pierzi usor prin umbre... Am stins de mult tigarea de dupa, vine o alta etapa...Pana la urma n-ai fost decat o iubire gresita...


"-... Anuminte iubiri, cele gresite, sunt la fel ca tigarile: e mai bine sa te lasi.
- Si cum faci sa-ti dai seama?
- Iti dai seama cand respiri aerul curat si simti ca e diferit de fum, ca e bun... si intelegi ca e aerul curat de care ai nevoie."
"Zodia indragostitilor" - Giulia Carcasi


Nu e iubire atunci cand te obisnuiesti cu durerea, cu gelozia. Nu e iubire cand te hranesti cu suferinta ta.... Nu e iubire cand o cersesti, cand o farama data din mila e un colt de rai... Nu-mi ajunge, vreau mai mult, vreau TOT... Desi e urat afara, e ceata, e frig, am.... Am... O mana care ma ghideaza si nu-mi va da drumul...

Nu pot

Avem prieteni, unii au multi, chiar foarte multi, altii 2 3, cert e ca sunt unele momente cand ai vrea sa spui, sa-ti spui oful, si simti ca nu poti sa spui niciunuia din ei... De ce? Pentru ca esti prea apropiata de ei, si desi se spune ca in fata unui prieten nu trebuie sa te prefaci ca esti dragut, exista insa o limita a bunului simt. Nu poti sa-i spui "fur, omor, insel".. Sau poate unii spun. Eu, cel putin nu as putea... Orgoliul mereu ma opreste sa-mi patez imaginea in fata celor mai buni prieteni... Stiu ca le-am ascuns mult, insa nimic nu i-ar fi afectat... Ce conteaza un secret in minus sau in plus, atata timp cat nu ii vizeaza pe ei? Si uite-ma din nou, singura intr-o camera plina de oameni, langa telefoane care suna, buzz-uri... Nu le aud, nu ma pasa, nu mai pot sa le raspund, nu stiu ce sa le raspund, nu pot recunoaste ceea ce am ajuns... Nu pot, condamnati-ma nestiind decat stiind.

Foame

Foame de tine. De noi... Nimic mai mult. Poate mai putin, mereu e mai putin decat mi-as fi imaginat. Tremur... Nu conteaza. Scap tigara...Vars sucu`. E doar un umar gol, nimic mai mult. Dorinta nu asteapta si cuvintele se impleticesc in sensul lor adevarat. Niciodata nu spunem exact ce gandim, iar cand o spunem o spunem fie prea vulgar, pervers, rautacios... Nu pot sa spun "te iubesc" cand de fapt nici "te ador" nu se apropie de adevaratul sentiment... Deci mint! Cateodata nu stiu ce sa spun, pentru ca nu s-au inventat cuvintele potrivite....
Ce as putea face? Cand faptele sunt interzise si esti prea departe sa-ti arat...
As vrea... Dar nu pot. Degeaba.... Mi-e frica de maine, poate apar faptele...

Chiar asa?

Vi s-a intamplat vreodata sa va simtiti ultimul pacatos, iar cei din jurul tau sa para niste sfinti? Exagerez desigur... Sau poate nu. Nu v-a zis nimeni niciodata ca ati uitat valorile adevarate ale vietii si ca va complaceti in lucrurile rele, sa faceti rau?
Hmm... Uneori cand vezi atata bine din partea acestor oameni, zici wtf? Let`s try it! Pana realizezi ca...Binele nu e de tine, ca orice ai face sa te indrepti nu poti, ca o parte din tine va ramane mereu rea, foarte rea.
E ceva gresit? E ceva gresit in faptul ca nu-mi ascund adevarata fata, si ca nu sunt o ipocrita?
Ati putea sa va prefaceti ca sustineti o cauza, fara sa credeti cu adevarat in ea? (excludem politicienii ca altfel as primii o groaza de "da"-uri...)
In final, ramane o singura intrebare: esti bun sau rau? Ce prostie! Niciunu dintre noi nu suntem nici buni si nici rai in totalitate(sper). Nu ai niciun drept sa ma faci rea, doar pentru ca nu mi-ai vazut partea buna. Nu e corect sa ma faci buna, doar pentru ca nu am fost rea cu tine. De fapt... Suntem oameni, si prin asta intelegem un singur lucru, ne-am nascut buni... Dar ne-am stricat pe drum. E chiar asa un pacat de neiertat?

"In their look is something so fucking strange... It`s like I`m the only sinner in the room and they are all saints."

trist...

Cand eram mica credeam ca daca bat din palme orice dorinta mi se va indeplini... Si am crescut si am realizat ca daca bat din palme, sunt penibila, imatura, si luata in baza. Dar ei nu inteleg, un copil ramane un copil, se razvrateste anilor care trec, care se astern pe fata... Uite un cos! NU! E imaginar, eu inca sunt mica... De unde cosuri?...
Negarea nu dureaza, iar adevarul il descoperi dintrodata, cand incerci sa gasesti o scapare in vechile obiceiuri si totusi nimic nu se mai leaga. Nu te mai invita nimeni sa va jucati cu papusile, ci la o tigara. Si uite asa constati: " am crescut, damn it!". Vrei inapoi? Ramai cu dorinta, stai linistit...
"Dar nu vreau....". Stiu ca nu vrei, nici eu nu vroiam...

Gata... S-a terminat... Ai alte vise acum, acum ai chiar ambitii, devii rau, pentru ca si lumea e rea...
Unii dintre voi o sa va pierdeti pe drum... Poate o sa va reveniti sau poate NU... Altii o sa uite sa traiasca, iar unii o sa-si faca griji...
Trist, nu?

Da...

Nu e prima data cand vroiam sa fiu singura. Stiam ca singura modalitate de a ma linistii e o doza mare de singuratate. Nu ma deranja, ba chiar imi facea placere, vantul de octombrie, nasul rosu, eu cu mine si...Lacrimi? Ce conteaza?...
- Hey!
"Credeam ca nu ma cunoaste nimeni prin zona asta... Se pare ca m-am inselat!"
- Buna, Mihai!
- Te-am vazut si vroiam sa vad ce mai...faci!? Plangi?
- Aveam de gand sa fiu singura, asa ca nu te supara dar as vrea sa raman singura.
- Tu chiar crezi ca o sa plec si o sa te las asa?
- Mi-as dori din tot sufletul!
- Stii... Durerea poate fi mai usor de suportat daca o imparti.
- Impart doar cuvinte, Mihai. Nu ai de unde sa simti ce simt eu acum... Si chiar de ai simtii, nu m-ai face deloc sa ma simt mai bine.
- Incearca! Pentru ce sa te inchizi? Crezi ca daca nu arati nimanui cat de mult suferi, daca te prefaci, o sa te simti mai bine?
- O sa ma simt mai bine cand o sa vad ca nu incearca nimeni sa-mi ofere vreo batista sau nu o sa-mi arate nicio urma de compatimire.
- Ei bine, eu te compatimesc pentru gandirea asta.
- HA! Multumesc, acum poti pleca.
- Imi pare rau pentru tine! Nu te uita asa la mine. Trist este acela care nu e in stare sa-si arate adevaratele sentimente... Dar asta nu o inteleg lasii...
- Acum sunt si lasa?
- Nici n-ai idee...
- Doar pentru ca nu vreau sa ma plang de problemele mele, pentru ca nu am incredere in nimeni ca sa pot impartasi o parte din viata mea? Cati crezi ca isi spun problemele la persoane cvasi-necunoscute?
- Crezi ca esti singura?
- DA!

Eh..De ce?

Nedreptati vedem zilnic, pe strada, la scoala/facultate/servici, la tv, pe net... PESTE TOT!
Eh, ce daca vecinu o rupe in bataie pe vecina ca nu i-a facut 4 cartofi ci doar 3, ca deh, omu` e nesatul, el aduce banu` in casa(ba pe naiba!)?
Nu ma declar feminista, poate ca sunt in unele momente(momente ca acestea).
Subminarea femeii e de cand ma stiu. Parca aud vorbele unui prieten: " esti fata n-ai voie x,y,z!".
Oooo da, si traim in secolul 21, traiasca emanciparea femeii in lesa barbatului!
N-ai simtit, ca fata/femeie pe pielea ta discriminarea ca esti de sex feminin? Cum te iau toti la misto pe strada, PENTRU CA POT, pentru ca esti slaba si nu prea poti sa te aperi cu tot cu orele tale de karate.
Tind insa sa nu mai critic, si opresc subiectivitatea aici!
Pentru "sexul tare" suntem categorisite simplu: urate si frumoase. Alea urate, proaste, destepte nu prea conteaza...Iar cele frumoase...Hmm... C*rve? Majoritatea sau chiar 90%...
Mai exista si femeile "imposibile" care le cam au pe toate, frumusete si inteligenta.(Generalizez).
INSA! Din ce in ce mai des aud de la baieti/barbati " toate sunteti la fel".Cum? "C*rve", "pe interes"(gen manele asa) etc.
HA! Ne meritam numele. Cate fete nu vezi/auzi ca vor baieti cu bani si masina de fite(SI ATAT). Pai, bai fata mea, tu nu ai creier? Tu nu sti sa te ridici? Sa faci ceva cu viata ta inafara sa te oferi pentru... Ceva ce e trecator pana la urma. Cocalaru` o sa se sature de tine(ca deh ai un termen de valabilitate), odata cu cocalaru` se duc si banii tai si plimbarile cu masinuta. Vai! Iti cauti altu` 100%. Si tot asa...Pana chiar expiri(peste tot si de tot)...
Nu zic ca toate sunt asa, zic doar ce vad, 7 fete din 10 bag mana in foc ca gandesc asa...

Si totusi... Vecinu` n-are niciun drept sa ceara de la alta persoana care lucreaza la fel de mult ca el ceea ce el insasi nu e in stare sa faca.

Iata o carte recent citita pe care o... Recomand pentru cei "normali", cu gandire normala si fara prejudecati de genu`.
"De ce iubim femeile?" de Mircea Cartarescu

"

Pentru ca le zambesc tuturor copiilor mici care trec pe langa ele.

Pentru ca merg pe strada drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac.

Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate servitutile anatomiei lor delicate.

Pentru ca iti deseneaza si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui artist inspirat.

Pentru ca se trag din fetite.

Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare.

Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le intereseze cine castiga.

Pentru ca sofeaza prudent in masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin fata lor.

Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme care te scoate din minti.

Pentru ca au un fel de-a gandi care te scoate din minti.

Pentru ca-ti spun "te iubesc" exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un fel de compensatie. "

Forgive me father `cause I have sinned...

Trecutul ne poate afecta viitorul, cu totii stim asta(cred)!
Dar cati dintre noi traim acum si ne gandim la maine in acelasi timp? Cati va ganditi "vere daca fac asta o sa ma afecteze mai tarziu?"?
Eu una am tendinta sa traiesc pentru maine, nu pentru momentul "vorbirii". Vorbesc despre viitor, planuri peste planuri, dorinte, vise...
Ma intreb cate dintre ele se vor concretiza...
Si... Ca orice om, am un trecut mai mult sau mai putin pacatos, e al meu si... Fie ca vreau fie ca nu, daca nu ma doboara Alzheimer-ul, o sa traiesc cu el toata viata...
Am gresit, nu mult, destul pentru varsta mea... Mi-am repetat greseala si mi-a placut, am facut rau, prea mult, mi-am facut rau in mod deliberat... Si totusi parca n-as regreta nicio minciuna, nicio privire rautacioasa, nicio jignire...
Unii nu le-ati meritat, altii ati fi meritat mai mult, dar deh inca mai lucrez la dozaj.
Pana in prezent nu-mi e rusine cu nicio parte a trecutului meu, pentru ca stiu ca daca as fi procedat altfel as fi fost alta, nu cea de acum... Tin sa cred ca mi-am invatat lectia, ca pe zi ce trece sunt un om mai bun(in termenii mei si limita mea).
Nu mi-as schimba modul de gandire decat in cazul cand apar anumiti "ghimpi". Atunci revin la levelul anterior, cu experienta mai putina, cu mai putina minte, dar cu siguranta cu mai mult tupeu si...Arme.
Dramatizez!
Mai pe scurt, cand iti spun nu te baga, a doua oara nu iti mai zic...
Pana atunci, gresiti, invatati, aveti o viata, traiti-o cu cap si fara. Depinde de moment.

Total absolut!

Fericirea din pacate vine, sta prea putin si apoi... Pleaca... In tarile calde cred... Cert e ca... Nu ramane, iar momentele fericite ne parasesc prea repede, in momentul nepotrivit si... Dupa ce trec simt ca parca a trecut o secunda... Cea mai scurta secunda...
Aceasta se poate numi partea roz a vietii... O pata in viata fiecaruia - fericirea -.
Ca si viata, asteptati-va din moment in moment sa se termine, dar bucurati-va de ea din plin.

"Cu mine se petrece ceva...O viaţă de om." Marin Sorescu


P.S: La multi ani, Mada!