luni, 4 ianuarie 2010

Nu prea vreau...


Eh... Daca stau sa ma gandesc mai bine... Nu mi-as dori sa cresc, desi e inevitabil. As fi vrut sa am din nou vreo 7 ani, cand totul era roz, nu ma gandeam la viitor, nu plangeam, iar singurul lucru pe care il invatam este cum sa fac bastonase si liniute...
Stiu ca e imposibil, dar inca visez, inca imi doresc... Mi-e dor... De zilele insorite din copilarie, pentru mine, mereu erau insorite si fericite...
Acum, sunt si ploi, si furtuni... Dar parca soarele straluceste si mai puternic. Mi-am pierdut din inocenta, si inca mai pierd din ea...
N-am de ales, trebuie doar sa privesc inainte, sa nu raman in trecut, sa tin bine de amintiri, si sa uit de regrete...