Nimeni nu intelege. E ca un cerc vicios, toti zic cate ceva dar ajung la aceeasi concluzie= care nu-mi convine.
Ma simt mai degraba un extraterestru care nu vorbeste limba oamenilor. Si incearca, dar fara rezultat...
Si... Nu-i convine. Tot ce-i ramane este sa se intoarca de unde a venit. Pana si prietenii nu inteleg. Nu intelegeti... Nu sunteti niciunul capabil sa intelegeti ca totul e mai intortocheat si complicat decat v-ati putea imagina.
Note to self and everybody: personal post.
luni, 12 aprilie 2010
Copil prost
Hmm... Cum te simti atunci cand te indoiesti si de propria umbra? Cand nu mai sti daca este a ta... Sau a altuia. Cam asa ma simt eu cand vad ca propriile convingeri sunt zguduite din temelii si cand evidentul imi sare in ochi si de data asta nu-l mai trec cu vederea. Am fost odata un copil naiv, acum sunt un copil maturizat, un copil care isi inabuse lacrimile pentru a parea mai puternic... Un copil care a aflat ca nimic nu e usor si simplu, nu pentru ca el si-a complicat viata, ci altii...
Un copil care infrunta cel mai mare cosmar, si care vrea sa renunte la tot pentru o iluzie... Ce copil prost! N-a invatat sa nu alerge dupa aer...
Macar... Face ce simte...
"Ideile noastre preconcepute sunt atat de puternice inradacinate, incat mintea refuza sa recunoasca detaliul si ochii ii trec cu vederea."
Abonați-vă la:
Postări (Atom)