Chiar asa?

Vi s-a intamplat vreodata sa va simtiti ultimul pacatos, iar cei din jurul tau sa para niste sfinti? Exagerez desigur... Sau poate nu. Nu v-a zis nimeni niciodata ca ati uitat valorile adevarate ale vietii si ca va complaceti in lucrurile rele, sa faceti rau?
Hmm... Uneori cand vezi atata bine din partea acestor oameni, zici wtf? Let`s try it! Pana realizezi ca...Binele nu e de tine, ca orice ai face sa te indrepti nu poti, ca o parte din tine va ramane mereu rea, foarte rea.
E ceva gresit? E ceva gresit in faptul ca nu-mi ascund adevarata fata, si ca nu sunt o ipocrita?
Ati putea sa va prefaceti ca sustineti o cauza, fara sa credeti cu adevarat in ea? (excludem politicienii ca altfel as primii o groaza de "da"-uri...)
In final, ramane o singura intrebare: esti bun sau rau? Ce prostie! Niciunu dintre noi nu suntem nici buni si nici rai in totalitate(sper). Nu ai niciun drept sa ma faci rea, doar pentru ca nu mi-ai vazut partea buna. Nu e corect sa ma faci buna, doar pentru ca nu am fost rea cu tine. De fapt... Suntem oameni, si prin asta intelegem un singur lucru, ne-am nascut buni... Dar ne-am stricat pe drum. E chiar asa un pacat de neiertat?

"In their look is something so fucking strange... It`s like I`m the only sinner in the room and they are all saints."