Reality check

"Ploua. Lin. Nu da semne de incetare... Nu-i nimeni pe strada, un trecator ici colo alergand, fugind de ea, de mine... Asa cum a fugit si el..."

[...]" Sper sa fie cineva acasa..."

- Buna seara, Mihai este acasa?
- Da este, dar nu stiu daca vrea sa te vada.
- Ati putea totusi sa-l intrebati?
- Intra.

[...]

- Ce cauti aici?
- Putem vorbi?
- N-am timp si nici nu cred ca vreau.
- Te rog.
- Ascult.
- M-am gandit la noi...
- Si ti-ai dat seama ca locul tau e langa mine?
- Da....
- Atunci de ce plangi?
- Pentru ca te porti asa cu mine, pentru ca ma privesti indiferent... Pentru ca simt ca nu vrei...
- Si n-am motive sa fiu asa? Crezi ca nu stiu ce ai facut in ultimele luni? Si cu cine?
- Am gresit...
- Ai gresit acum ca el a plecat, daca ramanea nu spuneai asta...
- Daca eu ii ceream ramanea!
- Nu prea cred...
- Sti ceva ce eu nu stiu?
- Da, draga mea stiu mult mai multe decat iti trece tie prin capsorul ala. Ca sa vezi! Nu ti-a spus ca a venit sa-mi vorbeasca? Ce pacat!
- Ce ti-a zis?
- Mi-a spus ca azi vei veni sa-mi ceri sa ne impacam... Mi-a spus sa te primesc si sa te iert ca de fapt pe mine ma iubesti, si-a dat el seama... N-am crezut ca o sa vii sincer...

" Nu putea sa zica asta...Chiar crede asta? Sau...Da... A vrut sa ma impac cu el..."

- Uite ca am venit!
- Si crezi ca daca ai venit, spasita, din nou in bratele mele o sa te iert asa usor?
- Mihai, te cunosc! Ce vrei de fapt?
- Vreau ca totul sa fie cum vreau eu. Eu am voie orice, tu doar ce vreau eu.
- Nu!
- Atunci usa e in directia asta, drum bun!
- Bine fie.
- Maine vei primi "instructiunile".
- Vai, multumesc!
- Cu placere.