Inca 1.

Un rau niciodata nu vine singur.
Dezamagirile par ca se tin lant, ce mai conteaza una in plus?
Trandafirii albi au zburat pe geam, asa cum s-au uscat si macii, mai ramane iarba, care e calcata incontinuu de toti.

Iubirea exista doar in mintea fetelor, iar baietii sunt cei care ne fac sa ne para atat de rau ca ne place acest sentiment. Pana cand o sa plangem? Pana cand o sa asteptam sa vina...NIMENI?
Insa, regretul n-o sa-mi fie prieten, atunci cand am considerat ca e bine ce fac, am facut.
Mi-au placut diminetile impreuna si totusi asa departe, mi-au placut ultimii 2 ani.
Nu-mi ramane decat sa zambesc si sa privesc in fata, eu contez si doar eu, cine ma raneste sa se duca dracu.
Nu-mi e frica nici de zambet nici de lacrimi, fac parte din mine si ma complac.
Stiu ca indiferent de situatie totul o sa fie bine, acum e greu, dar cu cat timpul trece toate raman in urma transformandu-se in simple amintiri... Urate sau frumoase.... Sunt ale tale.
Iti promit ca o sa fac muntele sa vina la mine, iar eu nu o sa misc nici un deget. De ce?
Pentru ca e randul meu sa ma joc, sa tin sforile si sa te domin. O sa vezi. Si o sa regreti.

Va veni o vreme cand nu vei mai simtii nimic, vei fi gol, iar ele nu iti iti vor umple inima ci patul.
Va veni o vreme cand ea nu va mai crede in nimeni si va privi cu indiferenta minciunile lor... Se va lasa alinata, dar nu va mai iubi, pentru ca a uitat cum.
Ii poti ajuta?

Rasarit

Daca as fi putut... As da timpul inapoi pe data de 16.septembrie.2007
Daca as fi putut... Nu ti-as fi raspuns la mesajul pe hi5.
Daca as fi putut... As fi tinut de fratiorul meu.
Daca as fi putut... Te-as fi urat din toata inima.
Daca as putea... Te-as uita intr-o secunda.
Daca as putea... Ti-as plati totul cu aceeasi moneda.
Daca as putea... As fi indiferenta.
Daca as putea... Nu as mai plange.
Daca as putea... Te-as alunga din mintea mea.

Pentru tine e usor sa te ascunzi dupa aparente, dupa prietenii tai(pe care de fapt nu ii ai pentru ca nu sti ce inseamna a avea un prieten), dupa minciunile tale(carora le-am pierdut sirul), dar, iubite, nu iti seman si sunt recunoscatoare pentru asta.

Sper sa citesti, sper sa simti fiecare cuvant ca o palma promisa peste suflet.
Nu-mi voi mai plange de mila, ca ieri, ca acum 2 secunde. Nu-ti voi mai gasi scuze: e stresat, n-are timp, nu stie ce spune, are bac-u, are altele pe cap, nu are chef, e suparat, e enervat s.a.m.d.
Am plecat, stiu ca ti-am promis de multe ori ca voi pleca, si m-am intors intotdeauna spasita, dar azi pot sa privesc rasaritul fara sa ma gandesc la tine, fara sa-mi fie frig si sa te strig...
M-ai pierdut prin simplul fapt ca nu m-ai iubit. Trist, dar nu e niciodata capat de lume.
Promit sa nu mai scriu despre tine, asa cum ti-am promis ca nu te voi mai cauta!

Whiskey Lullaby

Ati simtit vreodata o furie inexplicabila, de care orice ati face nu puteti scapa?
Poate melodia asta va va ajuta, asa cum m-a ajutat pe mine.

Ceva. Pentru tine.Pentru noi.

Mi-ar fi placut sa schimb ultimii 2 ani. Poate ca m-as mai fi uitat pe variantele alea la mate mai bine... Poate as fi ajuns altundeva, poate nu te-as fi cunoscut...
Timpul nu-l pot da inapoi, indiferent de cate ori ma voi da cu capul de pereti, de cate ori voi urla ca "nu-mi place", "nu mai vreau", "m-am saturat".
Si totusi de cate ori vad lacrimile ei sau simt atingerea lui totul capata sens si stiu ca tot ce s-a intamplat a avut rost si ca am urmat un drum pe care nu trebuie sa-l regret sub nicio forma.
Si ce daca azi ploua? Maine poate e soare. Daca maine e sfarsitul?(Mi se trage de la filmul "fenomen": Knowing). Voi sti ca am avut prieteni pentru care altii ar face moarte de om, voi sti ca am iubit si intr-o farama de timp mi-a fost impartasita iubirea, voi sti ca am facut multe greseli, dar am invatat zambind din ele.
Si poate chiar e sfarsitul... Unei perioade... Pe cat de frumoase, pe atat de chinuitoare. Atat agonie cat si extaz(stiu..."lipsa de originalitate").
Si tu?... Daca maine s-ar sfarsi totul, ce-ai face? Hai la mec(ar zice unii), cine nu si-ar dori sa moara mancand o inghetata McSundae cu caramel?(kfc sux).
Revenind la oile noastre... Vorbeam de timp... Ca trece repede stie toata lumea... Ca are mania de a face clipele cele mai fericite sa dureze 2 secunde, iar durerea sa para ca nu se mai termina...
Ca trece fie ca vrem fie ca nu,ca nu tine cont de dorintele noastre si uneori e prea crud.
Si? Nu mai poate el(timpul) de lamentarile fiecarora...
Cineva mi-a zis odata, fii spontana! Fa nu stiu ce chestii nebunesti... Cred ca spontanul este diferit la fiecare om, avem limite... Daca pentru tine, care traversezi Romania pentru a vedea un necunoscut aceasta inseamna spontaneitate, pentru mine ce faci tu ramane la stadiul de un simplu vis, intrucat nu m-as arunca niciodata in astfel de "aventuri".
O alta modalitate de a pierde timpul cu desavarsire este sa te plangi de viata, corpul, parul, ochii, inteligenta ta. Si eu ma plang, toata lumea are un moment cand are o astfel de stare... Dar mereu? Cate ore din viata ta ai plans pentru ca nu-ti convine nimic? Mai degraba decat sa te plangi, ai putea sa faci ceva ca sa imbunatatesti ce nu-ti place. Dar nuuuuu, exista lene, "n-am chef de schimbare, bla bla bla". Si atunci? Cum poti avea tupeul de a te plange ca nimic nu merge bine, dar stai frumos pe scaun si astepti sa-ti cada o minune in cap?
Hai sa fim melancolici, EMO, sa stam in intuneric si sa ne enumeram defectele. Ca de altceva nu suntem in stare! Te complaci, foarte bine! Atunci asa o sa ai si viitorul...
Dar, cine sunt eu sa judec?
Ma asteptam la mai multe din partea ta? Probabil. Acum nu-si mai au rostul.