Subalterni superiori!

Ce ti-e si cu superioritatea "practicata" de multi, daca nu toti din generatia tanara(si nu numai).
Am observat ca orice lauda va face sa va ridicati privirea si sa ne priviti de jos, ca deh, tie nu ti-a zis x-ulescu ca esti bun.
Laudele de obicei sunt pentru a te ambitiona, pentru a dovedi ca poti mai mult de atat sau sunt dovezi ca iti faci treaba cum trebuie.
Pentru ce ridici privirea? Pentru ce ne vorbesti de sus?
Si culmea, aerul asta il respira doar cei ce nu prea au cu ce se lauda, sau de fapt cu niste fake-uri, cu un vocabular colorat, stiti la ce ma refer.
Am avut de-a face cu niste donsoare pline de ele, de cum arata, de ce scot pe gura, si au doar 17 ani... N-au reusit mare lucru in viata, inca nu au casa lor, inca depind de mami si tati, dar se pricep la comentat. Se pricep sa sara ca arse cand cineva le critica munca, de ce? Pentru ca mai ai de invatat, viata nu e asta, inca nu ai dat piept cu ea, inca nu ai ajuns singura si cu un "descurca-te" in buzunar, inca nu comenta...
Stiu asta pentru ca am fost una din ele, inca mai am 17 ani, inca mai comentez, dar accept critici, inca nu dau sfaturi.

DAR! Am crescut intr-o lume in care totul se critica, facem parte dintr-o generatie ce critica tot ce misca, fie cu buna credinta fie rea vointa, nu conteaza! Momentan, nu putem decat sa acceptam o critica buna de la o persoana potrivita sau oricare alta critica care o simtim noi ca e bine intemeiata. De ce inchizi ochii? De ce va considerati perfecti? Mai avem mult de lucrat, de invatat, nu avem lumea la picioare, acum lumea ne calca in picioare... Acum, multe se pot schimba, iar viitorul e plin de critici multe si laude putine, depinde totul de tine... Pana acum era un extaz, acum incepe agonia...

Gresesc

Ar fi cazul sa taci, nu sti ce spui, iar eu... Eu m-am saturat sa ascult acelasi cantec ieftin si fara rime.
Cu tine am gresit, o data, de 2 ori, de 3 ori...de... 652 de ori(nu e luat la intamplare).
Voi continua? Chiar si cand am gasit un motiv sa apuc drumul cel bun?
Ce vreau? Pe cine vreau?
Gresim cu totii, dar cati dintre noi invatam din greseli? Cand repetam aceeasi greseala de n ori inseamna ca macar suntem constienti ca gresim, deci e un pas si asta.
Dar atunci cand greselile tale nu te afecteaza doar pe tine ci si alte persoane din jur? Atunci iti mai permiti sa gresesti?
Pentru tine, calci in picioare si restul persoanelor doar pentru 3 secunde de extaz?
Sau nu e neaparat nevoie sa fim corecti fata de toti? Putem mintii, ne putem ascunde, putem avea multe roti de rezerva atat cat ne permite tupeul... Dar toate astea pentru o greseala? O greseala care ne face fericiti, care ne face sa simtim ca traim, un pacat...
Nu regret pentru ca am gresit, regret ca o repet. regret ca pleci atunci cand am nevoie sa ramai, sa nu devin din vanator prada. In cateva zile, ajunsesem atat de sus, pentru ca un pa si un telefon sa ma doboare... Nu te judec, n-aveai de unde sa sti... Desi eu stiam prea bine...
Vreau sa fug de greseli, sa nu le mai privesc in ochi, pentru ca nu mai exista puterea de a rezista... O sa cad iar, si nu vei fi aici...
Pentru ca viata va aseaza in asa fel incat atunci cand unul pleaca, altu vine... Va sincronizati... Perfect.
Poate ca tunelul e cam lung pentru luminita aia mica, iar pasii mei sunt de furnica, si ma deplasez cu viteza melcului. Ai putea inceta sa fii luminita de la capatul tunelului si sa fi cel care ma impinge de la spate... Ai putea...