joi, 18 februarie 2010

Ganduri de februarie


"Nu vreau să cred că suferinţele sanctifică şi că înfrângerile sunt necesare. De ce ar trebui să ne apropiem de adevăr numai plini de răni? De ce ar trebui să fim sfâşiaţi de un vultur ca să avem curaj? Oare fericirea nu e aptă să ne înveţe ceea ce ne învaţă suferinţa? Nu există un drum spre artă şi spre noi înşine care să nu treacă prin infern? Nu poate ajunge la cer cine n-a străbătut pământul şi iadul, scria Goethe. Dar îl putem cita liniştiţi? Trebuie să ne temem de fericire, dacă vrem să atingem înălţimile din noi?"



- Octavian Paler -= Scrisori imaginare


E un adevarat chin sa stii ca s-a dus tot ce odata te facea sa zambesti.
Insa e o adevarata revelatie atunci cand deschizi ochii si privesti fericirea chiar langa tine. Ai fost orb si n-ai vazut-o. Ai fost prost si mereu ai trecut pe langa ea.
Tragedie e si cand alegi drumul cel mai greu pentru fericirea absoluta. Nu multi reusesc, de aceea e mai usor sa spui ca nu exista. De ce sa incerci cand poti sa abandonezi?
Nimeni n-a spus ca viata e simpla. Poate la un anumit moment era. Iubire absoluta,obedienta si viata fara lipsuri, insa tot noi ne-am complicat.
Se spune ca in fiecare dintre noi zace un sfant, doar ca avem grija sa-l omoram cu fiecare gand jalnic care ne trece prin cap.
Ma repet, noi complicam totul... Si daca nu noi, cu siguranta cei de dinaintea noastra au avut grija sa complice totul.
M-am conformat. Nu voi avea niciodata TOT. Al naiba el de cost de oportunitate!

marți, 16 februarie 2010

....


Trebuia sa se ajunga si aici.
Singurul moment de care imi era frica... E prea devreme...
Nu stiu ce sa fac, nu pot reactiona.
Parca toate s-au incapatanat sa curga alert, si de data asta, going with "the flow" n-o sa ma ajute...
Se zice ca de ceea ce iti e frica nu scapi. N-am scapat. N-am putut.
This is the beginning of the end. This is the end of one part in my life.
Nu stiu incotro, stiu doar ca trebuie tot inainte, niciodata inapoi.

sâmbătă, 13 februarie 2010

...


Cand esti pus sa alegi intre un lucru vechi... Si altul nou... Ce alegi?
Cel vechi? Cel pe care il cunosti ca pe apa? Cel cu care esti obisnuit, care nu-ti ofera surprize neplacute, dar a devenit oarecum banal? Cel de care esti sigur 100%?
Sau...
Cel nou? Neatins, necunoscut, misterios,proaspat?...

Personal, fie din comoditate sau nu, raman la ce e vechi. Prefer stabilitate decat nisipuri miscatoare.
Sunt destule lucruri care nu-mi dau pace. De aceea scad la maxim riscurile de a da-o in bara.
Din pacate, mereu suntem predispusi la greseli, poate ca asta e in firea noastra, sa nu facem ce e bine sau ce trebuie.
Acum mai mult ca niciodata viitorul e in ceata, si in loc sa zaresc o luminita, un semn, o simt cum se inteteste. Stiu ca urmeaza 3 4 decizii care pot schimba tot cursul vietii, stiu ca nu mai e teren sigur, iar pasii mei nu-si mai permit sa fie naivi si necunoscatori. Se presupune ca am invatat, ca stiu sa am grija de mine, si ca pot face alegerile care sunt cele mai bune pentru mine.

Dar oare nu alunec in vals dupa o naluca? Oare imi risc ce am construit pentru o iluzie?
Daca in cele din urma, nu vor fi toate bune si frumoase, si in loc sa ma ridic ma afund mai mult in noroi?
Raspunsul final? Nu stiu...

miercuri, 10 februarie 2010

Not mine, but still beautiful!

By Agnes




Sa definesti dragostea nu-i tocmai la indemana, cuvintele pot parea de-a dreptul caraghioase si nu arareori pufnim cand auzim cum isi rostesc unii iubirea ( puf - Ange nu ma injura- , iub, pui,pisoi,iubuletz.. :X )mai ceva ca pe un poem de liceean amorezat..
Dragostea nu are simtul masurii, este egoista si fara mila, si te face sa crezi ca nu ai nicio sansa sa o poti struni sau controla incotro se duce..
Oricat te-ai inalta pe varfuri s-o vezi cum vine din multime , ti se arata sireata atunci cand te astepti mai putin..
E mai presus de orice sentiment trait vreodata , absoarbe in ea toate senzatiile si le amesteca nuantele cu o pofta nebuna de culoare..ca o tornada care vine pe neasteptate ..te ia pe sus si iti clatina absolut tot ce credeai ca stapanesti sau ca stii..
Indragostitii din toate timpurile au incercat sa ii combine esentele si sa o inteleaga sperand sa ii gaseasca elixirul permanentei acesteia...exemplele le stim cu totii...Tristan si Isolda..Romeo si Julieta...acestia au experimentat ceea ce se poate numi dragostea care iti tulbura toate simtirile ...i-a lovit precum un tsunami si nu au putut sa o stapaneasca ...fiind nevoiti sa treaca in nefiinta pentru a o explora in strafundurile ei...aceasta sa fie dragostea?oare nu poate fi ea controlata de catre cei pe care ii loveste pe nesimtite?
Odata ce te-a prins, ratiunea este trimisa undeva intr-un loc intunecat de unde nu isi mai face simtita prezenta si lasa sentimentele sa se infiripeze in voie..
Chiar daca inauntrul nostru exista ceva care ne spune daca o persoana este potrivita sau nu ...momentul in care intram pe caile dragostei aceste lucruri nu mai conteaza ..simti ca zbori,te lasi imbatata de aceste sentimente...si dintr-o data te trezesti ca proiectezi planuri pentru viitor din care sa iesi cel mai bine si in care te vezi fericita alaturi de el..
Dragostea se simte in diferite feluri ..
Pentru mine sunt la fel de importante aproape toate momentele..
atunci cand ne plimbam si vreau sa il tin de mana...sa ii simt pulsul...efectiv sa simt contactul cu pielea lui..sa ii ascult inima batand..sa incerc sa ma sincronizez cu mersul lui...de fapt cu tot ceea ce il defineste..
La fel de bine ma simt atunci cand pe ultima suta de metri stand in masina nu imi vine sa mai plec si sper sa reusesc sa ii mai smulg cateva sarutari, iar el se limiteaza la pupicuri...si putem sa ne petrecem asa ore intregi fara sa ne plictisim..cel putin eu...pentru ca imi este de ajuns sa ii intalnesc privirea , sa il simt langa mine...
Mai greu imi este atunci cand suntem in oras...atunci se ciocnesc o serie de sentimente...sunt invidioasa pe altii care nu se jeneaza sa isi manifeste dragostea in public...sunt geloasa pe toate fetele care sunt in jurul nostru si indraznesc macar sa ridice privirea la el....sunt suparata pentru ca atunci nu mai este numai al meu si nu pot sa ii arat cat de mult il iubesc de teama sa nu fiu judecata..
Cel mai frumos este cand reusim, chiar daca este ceva ce se intampla mai rar,sa plecam departe...sa putem sa ne desfasuram in voia noastra..atunci cand totul este al nostru si eu simt ca este numai al meu...atunci cand in cursul noptii pot sa ma trezesc si sa ii simt respiratia in ceafa, si pot sa imi manifest sentimentele materne sa il acopar sa nu ii fie frig...sa pot sa contemplez asupra lui minute in sir si sa ma bucur de linistea pe care o are in somn ca un copil...
Cred ca asta este iubirea adevarata...atunci cand celalalt te urmeaza deplin in nebunia ta...si da iub stiu ca uneori este foarte greu sa imi suporti toate isoanele...dar asa cum sunt eu te iubesc in intregime...si stiu ca nu o sa mai intalnesc pe cineva ca tine prea curand...
I love you..

duminică, 7 februarie 2010

No words




I never needed you to be strong
I never needed you for pointing out my wrongs
I never needed pain, I never needed strain
My love for you was strong enough, you should have known
[...]
I never needed you for judgements
I never needed you to question what I spent
I never asked for help, I take care of myself
I don't know why you think you gotta hold on me

And it's a little late for conversations
There isn't anything for you to say
And my eyes hurt, hands shiver.
[...]
I never needed your corrections
On everything from how I act to what I say
I never needed words, I never needed hurt
I never needed you to be there every day.



Mai mult de atat n-am ce zice.

vineri, 5 februarie 2010

Pf...


N-am suportat toata viata mea persoanele care nu sunt in stare sa spuna adevarul in fata. Care nu stiu sa-ti zica "nu te suport", " nu sunt de acord cu ce spui" decat persoanelor apropiate, prieteniilor, dar pe altii prefera sa-i pupe-n cur de dragul de a mentine "relatiile". Nu suport persoanele care se dau pe langa altii doar de dragul de a scoate cat mai multe "secrete". Nu va suport!

Cu ce va incalzeste ca sunteti ultimii prefacuti? Cu ce va incalzeste ca beneficiati de increderea altora pentru a o calca in picioare si a da veste in tot orasul?

Ai grija, s-ar putea sa cazi in propria plasa. S-ar putea sa afli minciuni si sa le raspandesti degeaba...
De ce atata vorbarie? Ce e atat de placut in barfa asta de 2 lei? Te simti mai fericit seara la culcare? Mai implinit?

La un moment dat o sa-ti vina scarba de cate stii... Pardon, de cate minciuni sti. La un moment dat o sa vrei sa iti versi si matele ca sa-ti dispara grozaviile pe care le sti. Dar, stai linistit/a, n-o sa reusesti.

Punctul culminant va fi cand se va afla cine dadea din casa.
Deznodamantul? Iti vor curge si tie secretele... Sau... Se vor inventa povesti. Mai pe scurt, se va intoarce roata.
Nu stiai ca raul este rasplatit cu rau? Nu stiai ca toate se intorc? Ca nimic nu ramane neplatit?

marți, 2 februarie 2010

Mereu



Zambete, noapte, fericire, incredere, juraminte, perfect, unic, diferit, complet, sinceritate, daruire, toamna,fara limite, 3, un nou inceput,mereu, pentru totdeauna.

Verde, roz, lacrimi innecate, D la patrat, renuntare, C, nu uitam, mereu, Bucuresti, cafea, ajutor, Sangria,cel mai tare rev, shopping magic,If Only, blog, banca a 2-a de la perete,imi pare rau,what's mine is yours.


Repede trece timpul! Mi-ar fi placut sa-i dau un Pause,si sa ma bucur de secunda asta, ca imi zboara printre degete, prea prea prea usor... Insa, ce e menit sa dureze, va dura, indiferent daca trece timpul, indiferent de distanta, indiferent de bariere, ce e pentru tine, va fi mereu.

Sunt inca aici, si voi fi mereu... Nu plec, nu renunt, nu ma mai dau la o parte!